Pescuitul în apele de munte

Fragment din lucrarea "Istoria pădurilor şi silviculturii din Bucovina" - dr. ing. R. Ichim / 1983

 

Apele de munte din această regiune au condiţii deosebite pentru viaţa salmonidelor. Păstrăvul şi limanul se găsesc aproape în toate râurile de aici: Bistriţa, Neagra, Dorna, Moldoviţa, Suceava, Ţibaul, Diaca şi alţi afluenţi ai acestora. Pe Bistriţa, de la Iacobeni în jos se găseşte şi lostriţa.

De remarcat faptul că pe Bistriţa şi afluenţii săi, chiar în perioada plutăritului, lipanul şi păstrăvul se găseau din abundenţă. Astăzi, după abandonarea acestui mijloc de transport, aceste specii se găsesc din ce în ce mai rar. Cauzele multiple ca: braconajul, poluarea apelor de către unele întreprinderi, lipsa de pază şi control, despădurirea versanţilor, construirea drumurilor forestiere şi folosirea pietrelor şi bolovanilor de pe aceste ape, trasul lemnelor pe pâraie, distrugerea căşiţelor şi a altor lucrări hidrotehnice rămase de la plutărit, care constituiau locururi de refugiu pentru peşti, etc. au dus la sărăcirea apelor de aceste minunate elemente de faună. Cu alte cuvinte modificarile biotopului au determinat un regres al salmonidelor în această zonă.

Administraţia mai veche a pădurilor Fondului a acordat o atenţie deosebită populării apelor de munte cu păstrăv "clădind în anul 1896 câte o colibă de clocitul  ouelor de pesce în Zarul Brodinei şi în Valea Putnei, în anul 1897 în Demăcuşa, în fine s-a prevăzut clădirea unei astfel de colibi în o vale laterală a râului Bistriţa din ocolul silvic Iacobeni” ( Zachar, A.,Guzman, E., s.a., 1901, p.205 ). Acestea sunt cele mai vechi păstrăvării din Bucovina. Ulterior s-au mai construit câte una în ocolul silvic Putna şi Marginea, astfel că la nivelul anului 1905 existau 5 păstrăvării în care se creşteau anual câte 10 – 20 mii puieţi păstrăv, care se deversau primăvara pe pâraie. La timpul lor, aceste păstrăvării erau considerate ca moderne. Au fost distruse în primul război mondial, dar refăcute apoi. S-au construit încă doua în ocolul silvic Vatra Dornei, una în cantonul Tisa şi alta pe pârâul Argestru, care au fost date în funcţiune în toamna anului 1928. Prin exploatarea raţională a acestor 7 păstrăvării, apele de munte au fost bine populate. Pescuitul se făcea pe baza unei taxe pe zi, la care se mai adăuga contravaloarea peştelui prins, achitată conform unor tarife în vigoare.

Hartă austriacă de la 1912 a Ocolului Pojorâta, unde -în partea dreaptă a imaginii-
apare în clar locaţia Fischbruthütte ("coliba de clocit peşti")


În anul 1943 existau în Bucovina 6 păstrăvării, din care una în ocolul silvic Argel, cu o capacitate anuală de 200 mii icre, Pojorâta cu 40 mii icre, Putna cu 20 mii icre, Marginea cu 6 mii, Vatra Dornei cu 30 mii şi Falcău cu 10 mii. În fiecare an în apele de munte se deversau peste 300 mii icre.

În prezent există o păstrăvărie la Valea Putnei (ocolul silvic Pojorâta) şi alta la Brodina (ocolul silvic Falcău), puţin faţă de posibilităţile care există. Desigur că se mai ridică o serie de probleme, îndeosebi cu hrana, dar apele noastre de munte trebuiesc repopulate cu salmonide. Paza şi combaterea braconajului sunt primele măsuri care se impun.

Impădurirea malurilor tuturor cursurilor de apă prin plantare de anin, sălcii, plopi etc. care să asigure umbra şi hrana reprezintă o altă măsură necesară. Construirea de cascade, praguri, pinteni, darâmarea în ape a unor stânci sau bolovani în scopul de a crea adăposturi artificiale pentru păstrăv, lipan şi lostriţă sunt alte masuri care se impun pentru redresarea salmonidelor în aceste ape. O activitate deosebită se desfăşoară în ultimele decenii în direcţia repopulării apelor de munte, în care scop anual se fac deversări de puieţi de păstrăv pe diferite pâraie, puieţi care sunt produşi în păstrăvăria de la Valea Putnei. În această păstrăvărie, care în ultimii ani a fost modernizată, s-au făcut şi încercări de producere a puieţilor de lostriţă.

 

Copyright © 2013 pastrav-afumat.ro | Design: Free CSS Templates | Maintenance: OVO-Media