Conurile de brad

BRADUL

Bradul (Abies alba) este o specie cu areal exclusiv european, limitat la regiunile muntoase din centrul şi sudul continentului, în Jura, Vosgi, Alpi, Apenini, Carpaţi, Balcani. În ţara noastră bradul se situează, ca răspândire, imediat după molid, ocupând însă suprafeţe mult mai reduse (5% din suprafaţa fondului forestier).

Conurile sunt lungi, de 10-20 cm, erecte. Solzii sunt lăţiţi şi rotunjiţi în partea superioară şi treptat îngustaţi spre bază, având pete de răşină. Bracteele proeminente, mai lungi decât solzii, au vârful acuminat şi întors peste solzii imediat inferiori (Stănescu, 1979). Maturaţia are loc în toamna primului an, prin septembrie-octombrie, după coacere, seminţele se împrăştie, iar solzii cad şi rămâne doar axul conului. Acesta este motivul pentru care conurile se recoltează puţin înainte de coacere (Clinovschi, 2005).

Seminţele de culoare gălbuie-brună, cu trei muchii, sunt relativ mari (7-9 mm lungime) şi relativ grele (la 1 kg intră circa 23.000 de seminţe dezaripate). Tegumentul conţine pungi de răşină, cu terebentină frumos mirositoare, care se alterează ușor, astfel încât păstrarea seminţelor este dificilă, iar capacitatea de germinaţie, iniţial destul de scăzută (30-50%), se micşorează rapid. Seminţele sunt concrescute cu o aripă gălbuie roşcată, triunghiulară, de două ori mai lungă, de care se rup neregulat (Stănescu, Șofletea, Popescu, 1997). Germinaţia este epigee, plantula prezentând 5-6 cotiledoane.


 

Copyright © 2013 pastrav-afumat.ro | Design: Free CSS Templates | Maintenance: OVO-Media